Calendarul zilei de azi

* În urmă cu 109 ani (1907) Parlamentul ungar vota legile şcolare (Legile Appónyi) vizând desfiinţarea şcolilor confesionale româneşti, slovace şi sârbe şi înlocuirea lor cu şcoli de stat cu limba de predare maghiara, în vederea întăririi procesului de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din cuprinsul statului ungar (19.III/1.IV)

* Cu 103 ani în urmă (1913), la Metropolitan Opera din New York, a avut loc premiera versiunii integrale a operei „Boris Godunov”, de Modest Petrovici Musorgski, compozitor rus, care a devenit cunoscut prin operele sale muzicale, fiind considerat unul dintre marii compozitori ruşi din secolul al XIX-lea

* Acum 101 ani (1915) a fost fotografiată pentru prima dată planeta Pluto, însă abia în 1930 a fost recunoscută ca planetă. Pluto, planetă pitică din Sistemul Solar, a doua ca mărime după Eris, a fost descoperită ca rezultat al unei cercetări prin telescop inițiate în 1905 de astronomul american Percival Lowell, care a presupus existența unei planete îndepărtate dincolo de Neptun, ca urmare a unor mici neregularități în orbitele lui Uranus și Neptun. Continuată după moartea lui Lowell de cercetătorii de la Observatorul Lowell, cercetarea s-a încheiat cu succes când astronomul american Clyde W. Tombaugh a descoperit planeta. Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluto, împreună cu satelitul său Charon, sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri. Prima sondă spațială care va vizita Pluto, este New Horizons, de la NASA, într-o misiune condusă de Southwest Research Institute și de Laboratorul de Fizică Aplicată “John Hopkins”. Misiunea, deja lansată la 19 ianuarie 2006, a beneficiat de ajutor gravitațional de la Jupiter la 28 februarie 2007, și va ajunge în apropierea lui Pluton în iulie 2015

* În urmă cu 71 de ani (1945) Adolf Hitler semna un decret intitulat „Demolări pe teritoriul Reichului”, devenit faimos ca „Decretul Nero”, denumit astfel după numele împăratului roman acuzat că ar fi dat foc Romei, în anul 64 d.Hr. Forţele Aliate pătrunseseră în teritoriul Germaniei, fiind obligate să întreprindă ultimul asalt împotriva celui de-al Treilea Reich, însă Hitler nu voia să lase infrastructura ţării sale în mâinile inamicului. În acest document, unic în analele istoriei moderne, se menţiona: „Inamicul nu ne va lăsa nimic, decât pământul pârjolit, atunci când se va retrage, fără să-i pese de suferinţele poporului german. Drept pentru care ordon: Toate facilităţile industriale şi de transport, clădirile publice şi orice edificiu de valoare de pe teritoriul Reichului, care ar putea fi folosite de inamic imediat sau într-un viitor previzibil, pentru continuarea războiului, vor fi distruse”. Decretul nu va fi niciodată dus la îndeplinire, graţie ministrului Armamentului şi Producţiei de Război, Albert Speer, care a tărăganat lucrurile, până la moartea lui Hitler, în aprilie 1945

* Acum 67 de ani (1949), între 19 şi 21 martie, avea loc Congresul de unificare a organizaţiilor de tineret şi crearea Uniunii Tineretului Muncitor (din 1965, Uniunea Tineretului Comunist)

* Tot într-o zi de 19 martie, acum 67 de ani (1949), atletul Dumitru Paraschivescu devenea primul sportiv român care stabilea un record mondial în aer liber: o oră, 8 minute şi 28 de secunde, în proba de 15 kilometri marş desfăşurată la Bucureşti

* În urmă cu 63 de ani (1953) au fost televizate pentru prima oară Premiile Academiei Americane de Film. Cea de-a 25-a ediţie a Premiilor Oscar a avut loc simultan la RKO Pantages Theatre din Hollywood, California şi la NBC International Theatre din New York

* Cu 58 de ani în urmă (1958) a fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene. La această dată a avut loc, la Strasbourg, sesiunea de constituire a Adunării Parlamentare Europene (primul preşedinte, francezul Robert Schuman), una dintre cele mai importante instituţii comunitare. Parlamentul European (cum este denumit în prezent) este ales (o dată la cinci ani) prin vot universal direct al cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene. Are drept de co-decizie în proiectarea legislaţiei comunitare, de a propune amendamente (pe care Consiliul European trebuie să le ia în considerare) sau de a bloca legi (dacă majoritatea se opune); de asemenea, Parlamentul European are dreptul de a aproba sau respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene, de a aproba acorduri internaţionale şi acceptarea de noi membri în Uniune, precum şi dreptul de a aproba sau respinge proiectul de buget sau de a hotărî cheltuieli suplimentare

* Acum 157 de ani (1859) a început Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante. Anglia, Franţa, Prusia, Regatul Sardiniei şi Rusia au recunoscut oficial (la 1/13 aprilie 1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (Austria şi Imperiul Otoman o vor face la 25 august/6 septembrie acelaşi an, data încheierii Conferinţei). Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman consacra uniunea celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii

* Cu 121 de ani în urmă (1895) a apărut, la București, până la 18 martie 1901, revista umoristică „Moș Teacă”, editată de Anton Bacalbașa, creatorul personajului literar cu același nume

* În urmă cu 106 ani (1910) Lucian Blaga (n. 1895 – m. 1961) debuta cu versuri în revista „Tribuna” din Arad

* Acum 98 de ani (1918) a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară (încheiat la 28.III/10.IV.1918). S-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există (26.III/8.IV)

* Cu 93 de ani în urmă (1923) Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la 29 martie acelaşi an. Noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România. Aceasta prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, precum şi libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.

* În urmă cu 91 de ani (1925) s-a constituit Asociaţia Prietenii Radiofoniei, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea, printre altele, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”. La 22 decembrie 1925 asociaţia a căpătat personalitate juridică

* Acum 41 de ani (1975) a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (adoptată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 16.XII.1971, deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra)

* Cu 37 de ani în urmă (1979) preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat, şi premierul Israelului, Menahem Begin, au semnat, la Washington, Tratatul de pace bilateral, mediat de preşedintele SUA, Jimmy Carter (în urma acestui act, Egiptul a fost supus boicotului ţărilor arabe, fiind exclus din Liga Arabă). La 17.IX.1978 a fost semnat Acordul de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. Acordul a fost semnat tot de preşedintele El Sadat şi de premierul Begin, în prezenţa preşedintelui Carter

* În urmă cu 26 de ani (1990) s-a înfiinţat Serviciul Român de Informaţii/SRI (prin Decretul-lege 181/26.III.1990), instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, al cărui prim director a fost Virgil Măgureanu (1990-1997). Prin Hotărârea nr. 32 a Parlamentului României, George Cristian Maior a devenit cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii, la data de 4 octombrie 2006. Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” este instituţia de învăţământ superior din Serviciul Român de Informaţii care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de securitate

* Se împlinesc 25 de ani (1991) de la semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului, în baza căruia s-a creat Piaţa Comună a Sudului, „Mercosur” (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, începând cu anul 1995, într-o piaţă fără îngrădiri vamale)

* Acum 9 ani (2007), la Institutul Clinic Fundeni, a fost efectuat în premieră un dublu transplant – de rinichi şi pancreas. La Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, echipa alcătuită din prof.dr. Irinel Popescu, prof. dr. Vasile Sârbu din Constanţa, şi prof.dr. Mihai Lucan de la Institutul de Urologie din Cluj, a efectuat un transplant de rinichi şi pancreas la o pacientă de 29 de ani din Constanţa

* Şi tot într-o zi de 26 martie, şi tot acum 9 ani, a avut loc, la Palatul Bragadiru – Sala Colosseum, prima ediție a Premiilor Gopo, gală dedicată industriei de film din România organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), eveniment anual care celebrează valorile cinematografiei româneşti. Anul acesta gala, ajunsă la cea de-a X-a ediţie, se va desfăşura în data de 28 martie

* Cu 168 de ani în urmă (1848) a avut loc, la Iaşi, o mare adunare în cadrul căreia au fost adoptate cele 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării. A fost începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor Unite) (27.III/8.IV)

* Acum 137 de ani (1879), prin înaltul decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Academia avea trei secţii: Secţiunea literară (literatură, artă, filologie şi filosofie), Secţiunea istorică (istorie, geografie şi ştiinţe sociale), Secţiunea ştiinţifică (ştiinţe teoretice şi aplicate). La 30.III/11.IV.1879 a apărut Legea prin care Societatea Academică Română era declarată institut naţional (27.III/8.IV)

* În urmă cu 127 de ani (1889) ministrul de externe P. P. Carp semna actul de naştere al primei agenţii de presă a statului român – Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Această instituţie de presă funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Străine şi avea datoria „să transmită în străinătate ştiri privind România”, iar de acolo să primească şi să difuzeze „un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România”. Agenţia Română a funcţionat până spre sfârşitul anului 1916. La 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniştri, se hotăra înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri denumită prescurtat Agerpres. Începând cu data de 2 ianuarie 1990, Agenţia Română de Presă Agerpres îşi încetează activitatea, din acest moment ştirile urmând să fie difuzate de Agenţia de Presă Rompres. Oficial însă, Rompres a fost înfiinţată printr-un decret semnat de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat la 15 aprilie şi, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, al cărui articol unic prevedea: „În tot cuprinsul legii, precum şi în toate actele normative în vigoare, denumirea Agenţia Naţională de Presă Rompres se înlocuieşte cu denumirea Agenţia Naţională de Presă Agerpres”

* Cu 118 ani în urmă (1898) inventatorul american de origine irlandeză John Holland (1841-1914) a testat primul submarin acceptat de Marina militară a SUA („Holland VI”), proiectat şi construit de el

* Acum 102 ani (1914) a fost înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR), recunoscut, în acelaşi an, de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie ce aparţine Mişcării Olimpice. Pe 23 aprilie 2004 a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia Comitetul Olimpic Român (COR) a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), iar în data de 15 noiembrie a aceluiaşi an, a avut loc Adunarea Generală în cadrul căreia au fost aleşi primii membri din conducerea COSR

* În urmă cu 98 de ani (1918) Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă). Sfatul Ţării îi avea în frunte pe Ion Inculeţ – preşedinte, Pantelimon Halippa – vice-preşedinte şi Ion Buzdugan – secretar. Proclamaţia Sfatului Ţării glăsuia: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România” (27.III/9.IV)

* Cu 13 ani în urmă (2003) zece alpinişti români au plecat în prima expediţie exclusiv românească pentru cucerirea Everestului (27 martie – 25 mai). La 22 mai, alpinistul Teodor Tulpan atingea vârful Everest (8848 m)