Din legenedele românilor
2 participanți
Pagina 1 din 1
Din legenedele românilor
Dacă tot s-a vorbit de tradiţii zilele acestea (Dragobete, iubeşte româneşte...), se mai apropie şi mărţişorul, m-am gândit să deschid un topic care să ne amintească unele dintre legendele neamului nostru.
Orice găsiţi interesant, pe subiect, postaţi aici! Eu v-am adus astăzi povestea zilelor săptămânii...
Orice găsiţi interesant, pe subiect, postaţi aici! Eu v-am adus astăzi povestea zilelor săptămânii...
Zilele saptamanii par de-a dreptul insufletite, potrivit legendelor romanesti.
Din mosi stramosi, zilele saptamanii erau considerate persoane umane, cu un anumit caracter, femei sau barbati.
Luni era, potrivit legendei un barbat ce detinea cheia portilor cerurilor, aratandu-ti calea atunci cand ajungi in lumea dreptilor.
Marti era identificat cu un barbat rau, fiind o zi in care nu trebuie sa pleci a drum pentru a fi ferit de necazuri.
Miercuri este o femeie buna, fiind asociata si cu ziua in care oamenii postesc pentru Maica Domnului.
Joi este un barbat norocos, protector al dragostei si casatoriei. Intreaga zi este protejata de Sfantul Nicolae.
Vineri este o zi sfanta, o zi in care se posteste, fiind considerata sora zilei de Duminica.
Sambata e o femeie si in acelasi timp una dintre zilele nefericite, dedicate randuirii mortilor. In aceasta zi cerul isi deschide portile pentru ca aceia trecuti in nefiinta sa priveasca catre cei dragi si catre darurile transmise lor de cei in viata.
Duminica este o zi frumoasa, plina de bucurie si de liniste. Se spune ca aceasta este o femeie care locuieste intr-un palat de aur, veghind la binele oamenilor.
Re: Din legenedele românilor
Şi iată ce lucruri interesante am mai găsit despre ziua de joi, aşa cum este ea privită în folclor...
"Oamenii pe cari i-a facut Dumnezeu au inceput a face la copii si tot faceau in toata ziua cate unul; asa a vrut Dumnezeu ca sa faca zilele. In ziua intai a facut pe Duminica, fata; apoi pe Luni, barbat; pe Marti, barbat; pe Miercurea, femeie; pe Joi, barbat, apoi pe Vinerea, femeie, precum si pe Sambata, ca sa aiba oamenii sfinti zile." Aceasta e una dintre povestile zilelor saptamanii, consemnata de folclorista Elena Niculita-Voronca inainte de primul razboi mondial, cand a incercat sa aseze, "in ordine mitologica", datinile si credintele poporului roman. Taranul de atunci, puternic ancorat in credinte, superstitii, legende si povesti de tot felul, avea raspunsuri la toate intrebarile lumii. S-au scris nenumarate studii despre existenta unei filozofii populare transmise prin generatii, despre paradigma timpului taranului roman si chiar despre existenta unui "timp etnologic", specific satului romanesc. Dar toate acestea raman doar simple repere bibliografice abstracte atata timp cat povestile vechi si adevarate ale romanilor sunt tot mai putin auzite iar noi, pe zi ce trece, ne indepartam tot mai mult de ceea ce este cu adevarat al nostru.
Despre ziua de joi, romanii au avut multe de povestit… Pentru ca purta numele lui Jupiter, zeul roman al cerului si al trasnetelor, taranii au pus ziua sub protectia Sfintei Joi, aparatoarea recoltelor de ploile cele rele si au inceput sa-si boteze vitele cu numele de Joiana, pentru a le feri de fulger. Intre Pasti si Rusalii femeile tineau "joile oprite", adica nu munceau noua joi ca sa-si fereasca recoltele de furtuna, grindina si incendii. Unii spuneau despre Sfanta Joi ca ar fi o fecioara frumoasa si neprihanita, altii ca ar fi o femeie batrana si binevoitoare, asemenea surorilor sale Sfanta Miercuri, Sfanta Vineri si Sfanta Duminica, insa in toate povestile aceasta apare drept protectoare a holdelor si a dragostei.
Asa cum am vazut, in unele locuri se credea ca "Joi e barbat" si probabil de aceea se zice ca din ouale puse sub closca in aceasta zi a saptamanii "vor iesi numai cucosei". Oamenii mai spun ca joia e a Sfantului Neculai si ca poarta noroc celor care se nasc in aceasta zi. E una dintre zilele bune, prielnice iubirii, in care e bine "sa speli icoana Maicii Domnului cu busuioc, apoi sa te speli cu apa aceea si s-o arunci pe flori, pentru dragoste". Este ziua in care fetele isi spala parul inainte de rasaritul Soarelui pentru a fi frumoase si iubite. "Joi ii bine intotdeauna sa te lai, sa te piepteni, pentru dragoste; sa scuturi, sa grijesti in casa, ca toti te iubesc; aceea zi ii a dragostei." (Elena Niculita-Voronca)
Joia e considerata zi benefica pentru inceperea unui lucru nou, favorabila logodnelor si chiar nuntilor. Din aceasta cauza unii etnologi au avansat ipoteza ca in vechime aceasta zi era considerata si respectata ca sarbatoare a saptamanii. Astazi, a doua zi de joi din Postul Craciunului, calendarul popular il sarbatoreste pe Climata Vantul, divinitate meteorologica raspunzatoare de vanturile periculoase. In satele din Bucovina se obisnuia sa se puna in apa o crenguta de visin si, in functie de cum inflorea pana in ziua de Craciun, se citea soarta si norocul in anul ce urma sa vina.
Legenda Mărţişorului: Tânărul care s-a jertfit pentru a readuce Soarele
Mărţişorul este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. La începuturi, acesta era reprezentat printr-o monedă, apoi s-a transformat în mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă.
Odată, Soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu, dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze Soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima picătura de sânge a flăcăului se scurse în zăpada imaculată.
De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea.
Fetele se spală tot anul cu apa din zăpada rămasă până la 1 martie, pentru a fi frumoase şi drăgăstoase.
După 12 zile de purtat mărţişorul, acesta se scoate şi se leagă de un pom roditor, pentru a face multe fructe în anul respectiv. Se mai spune că dacă e vreme frumoasă, atunci vom avea o primăvară însorită.
Re: Din legenedele românilor
Foarte frumos. o floare îți dăruiesc si eu iubita pt mâine si îți doresc o primăvara frumoasa
mihaela- Forumist albastru
- Mesaje : 14396
Primele zile de martie, mereu schimbătoare, sunt ale babelor
Bunicii nostri cunosteau ca primele zile din aceasta luna sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbatoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun ca mitul "babelor" este unul din cele mai importante mituri romanesti, cel al Babei Dochia. Exista credinta ca Baba Dochia si-a luat numele de la Sfanta Mucenita Evdochia, sarbatorita de Biserica pe 1 martie.
Daca tinem seama ca in stravechiul calendar roman anul incepea pe 1 martie, Baba Dochia apare ca intruchiparea anului vechi, care este pe sfarsite si trebuie sa moara. Moartea Dochiei in ziua de 9 martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Astfel, perioada cuprinsa intre 1 si 9 martie reprezinta intervalul de timp in care Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi, pentru a muri inspre renastere. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.
Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o infatiseaza ca o baba ce avea o nora, pe care o napastuia ori de cate ori i se ivea ocazia. Odata, la 1 martie, o trimite sa spele lana, dar nu oricum, ci din neagra sa o faca alba. Pe nora o ajuta un inger. Ii da o floare alba si ii spune sa spele lana cu ea. Baba Dochia decide sa plece cu oile la munte, fiind convinsa ca venise primavara pentru ca-si vazuse nora cu floarea in mana.
Ea isi pune 9 cojoace de blana si urca cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua si i se uda cojoacele. Se dezbraca rand pe rand de cojoace, iar cand ramane in camasa, vine gerul si o ingheata. Dumnezeu a transformat-o in stanca, impreuna cu oile, sa ramana amintire.
Cum e baba ta?
In familiile traditionale, cand personalitatile feminine se intalneau, adesea se intampla ca acestea sa intre in conflict. Astfel, „Baba" nu simboliza o batrana urata si rea, ci o femeia care isi castiga propria autoritate. Pentru ca primele zile ale lunii martie au prezentat intotdeauna o instabilitate atmosferica crescuta, asocierea fiecarei femei cu una dintre cele noua zile era perceputa inainte ca o responsabilizare si o metoda de educare spre autocontrol si constientizare a propriilor indatoriri in cadrul familiei. Fiecare dintre cele noua zile, in functie de vremea pe care o aducea, dezvaluia caracterul, calitatile si defectele fiecarei femei in parte.
Insa, dincolo de acest joc ce face parte din perioada sarbatorilor cu data fixa, 1-9 martie - Babele, simbolizate de Baba Dochia, nu reprezinta altceva decat ultima lupta care se da intre iarna si primavara. Dupa moartea ei, zilele incep sa creasca, iar vremea frumoasa triumfa.
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum